Festival Metal: arta sau afacere?

 •  Adaugat in: Articole Kogaionon

Scriam in ultimul editorial ca nu stiu ce wk am sa-l aloc festivalurilor Metal de la noi. Nu eram incantat de line-upurile alese, sincer sa fiu, dar vroiam cumva sa respir atmosfera care ma motivase, in urma cu ceva ani, sa misc si eu, in felul meu, abordarea concertistica existenta la acea vreme. Nici nu voi insista prea mult pe ceea ce imi place mie ca abordare muzicala versus ceea ce am vazut, caci nu are nici o relevanta.

Asadar, Sibiu, Artmania, prima seara, 65daysofstatic… Locatie faina, acustica perfecta, scena si sonorizare beton. Poate ca daca ar fi fost mai multi oameni in acea locatie, sunetul s-ar fi balansat in a fi mai putin strident. Dar un show tare fain, exploziv, intens. Putini in curtea unde se intampla cantarea, poate ceva mai multi in afara, cu berea in mana si la o auditie mocca. E adevarat ca 50 lei parea cam mult pentru un drumet venit de pretutindeni cu scopul de a petrece 3 zile in frumosul, dar destul de scump oras Sibiu. Plus ca nimeni din cei ce au platit bilet sa priveasca trupa nu a avut voie sa fumeze sau sa se hidrateze cu vreo licoare gradata. Inteleg ca e monument istoric, inteleg ca trebuie decenta si respectate reguli stricte, dar era doar un concert cu vreo 100 de omuleti, cel mult. Poate ca astia sunt noii pasi civilizati europeni, ma astept de acu' sa primesc la intrare si o biblie, unde sa citesc cateva psalmuri clasice pana urca trupa pe scena. Mdea, naspa feeling. Era outdoor, nu indoor. Stiu ca nu e vina organizatorilor, dar nu cautam vinovati acum, ci doar impartaseam ceea ce am simtit. Plus faptul ca Math Rock sau Post-Rock-ul era inca ceva virgin pentru acest oras, implicit pentru eternii gotheri-power-doom-symphonici artmaniosi.. Adica nu s-a prea ingramadit publicul sa vada ce se intampla pe scena. As putea sa o pun si pe seama faptului ca organizatorul nu a reusit sa ofere fanului festivalului un abonament pentru toate concertele tinute in 4 sali, cea mare fiind la vreo 2 km departare de celelalte. Insa "analiza" mea era valabila nu pentru ziua de joi, cand la acea ora se canta in Sibiu doar pe acea scena. In fine, cam aiurea sentimentul asta sa nu poti accesa un abonament in full, dar nu e totusi treaba mea, caci eu am stat doar in acea noapte in oras. Ce a fost in urmatoarele zile, hmmm, doar din povestiri de la cunoscuti, dar nu mi prea place sa povestesc eu povestile altor povestitori.

Asta a fost pentru mine Artmania in acest an. E bine ca a venit cu locatii noi, separate, cumva personalizate pe stiluri, in genul WGT si cred ca pe viitor vor dezvolta fain si acest nou concept. Si e bine ca arata deschidere si spre stiluri muzicale diferite, chiar daca unele sunt inca nisate. Ceea ce a facut ARTmania in Romania este jos palaria, in mod special pentru ca nu a coborat standardul. Doar ca eu m-am cam plictisit sa tot merg in acelasi oras an de an. Este bine ca doar eu am acest sentiment, pentru ca, din cei pe care i-am vazut seara plimbandu-se pe stradutele orasului, mi-am amintit ca ARTmania are propriul public, o mare parte din el fiind cel ce isi seteaza aceasta anuala intalnire muzicala ca pe o traditie, cu prieteni formati de ani de zile… si, curios sau nu, nu prea ii vezi pe la alte evenimente de gen de la noi.

Dupa o saptamana, am poposit o noapte in unul din noile mele "asezaminte" dragi, adica orasul Cluj Napoca. Dupa ceva mojito in piata Muzeului (imi cam place acolo, sincer sa fiu), m-am odihnit cateva ore si a doua zi am refacut unul dintre frumoasele si dragi mie trasee pe care le-am descoperit in Romania: Aiud, Ramet, Ponor, Mogos, Bucium. Stiti ca eu mi-s cu underground-ul si minimalismul in toate, fara numerologii, fara comparatii, fara copiere de retete de succes, fara drumuri netezite de altii sau explorate/exploatate cu interes de profesionisti… asadar, eu nu mi-s cu de-alea ce se uziteaza peste tot in aceste zile: cu mare sau mic… cu cel mai sau cea mai… cu mai tare sau mai bun decat… Pe scurt, toate-s frumoase, insa doar la unele rezonez… cumva altfel. Deci e fain tare si Transfagarasanul, dar si Transalpina… Cam cum ar fi si Artmania… si despre ce o sa mai scriu, doar ca na, eu vad cumva mai sucit dar, in sucirea mea, continui sa fiu vertical cu mine si cu pasaricile ce-mi suiera prin cap, cand am si eu un minut de stat cu mine.

Recomand oricarei persoane care are o masina cu garda la sol nu chiar foarte joasa acesti cca 50 km neasfaltati. E o intoarcere in timp si o incarcare a bateriilor interioare fantastica! Anul trecut am facut la fel, chiar inainte de DBE si a fost fabulos! Dupa exact un an, m-am intors pe acel traseu, insa de data aceasta sa ma opresc la Rosia Montana (cei care mai citesc randurile mele stiu ca am promis sa nu mai suprapun DBE cu Fanfest). Deja i-am dat un nume, un sens, o poveste acestui traseu: safari DBE J.

Am ajuns la Fanfest cand inca nu era aglomerat, lumea incerca sa se dreaga dupa o noapte plina cu improvizatii muzicale si dans, m-am intalnit acolo si cu cu Marius din clubul timisorean Daos, maestru exclusiv la toate bauturile de la Reduta Fanfest. Si da, mi-a placut atmosfera de acolo, foarte relaxanta, din putinii prezenti cei mai multi erau straini… am vazut diverse ateliere, o incurajare a turismului local prin clatite si felii de paine cu zacusca la vanzare, eu am incercat totusi un porumb fiert si fu chiar bun. I-am vazut ca ajunsesera si cei din Luna Amara… aveam si o vorba de continuat cu Mihnea dar na ca nu s-au aliniat alea ce tot cadeau in acea perioada noaptea... de fapt, erau cica resturi de meteorit, asa ca am trecut mai departe, lasand, in mintea mea, ritualul Perseidelor pentru altadata…

M-am dus sa-mi caut cazare, dar s-a dovedit ca am fost complet neinspirat: nici un pat disponibil in Rosia Montana in acele zile. Eram cat pe ce sa ma bag intr-un cort oferit de Marius, dar mi-am spus ca o sa-mi pierd virginitatea, in acest sport numit campare, doar in cortul meu, undeva, candva, cumva. Apoi am incercat si alte variante prin zona, telefoane, search pe google… dar nu prea mi-au iesit, asa ca am sunat la Rasnov si, dupa cateva interventii, am gasit cazare.

Nici azi nu-mi vine sa cred cum de-am rezistat eu la un festival 3 zile, asta clar e o premiera. Am mai stat eu dar numai la evenimentele organizate de mine, ca acolo nu aveam incotro. Oh da, am mai stat 2 zile doar la prima editie OST.

Asadar, Rockstadt Extreme Fest, a doua editie… la prima nu am fost iar acum imi propusesem sa stau o singura zi. Dar uite ca am stat 3 zile si 3 nopti, am vazut ce inseamna un festival Metal la noi si am concluzionat: cam prea mult pentru urechile mele! Acum o sa privesc diferit: ca muzica, nu eram prea interesat sa vad trupe, exceptie facand prietenii din Bloodway, Htehthemeth, Indian Fall, God, Kistvaen si DorDeDuh. Niciuna din trupele de afara nu mi se parea mortala pentru inima mea, mai ales ca niciunul din headlineri nu venea in premiera la noi sau sa ma incante prea mult cu trecutul recent. Am ramas insa surprins de cat de fain poate inca sa sune OBITUARY live (si pe mine ma mira cand vad ca scriu asta) si ce productie faina a avut BEHEMOTH. Si a mai fost ceva prezenta artistica, de ridicat o geana, la THE FLESHGOD APOCALYPSE (masca, soprana, papion, frac), dar muzica nu m-a convins deloc. Insa gusturile sunt gusturi, asa ca ma opresc aici cu aprecierile. Faza faina a fost ca in fiecare seara a fost ceva la inaltime. Daca OBITUARY au fost in prima seara si au aratat determinare, BEHEMOTH, in a doua, au fost cam reci si scurti… si-au luat banii si au plecat rapid pe drumurile lor luciferiene, cu un show parca mult prea scurt pentru un headliner si destul de oficial pentru atmosfera plina de prietenie ce domnea pe acolo. Dar profi show, chiar daca Blackend Death-ul lor nu reuseste sa ma convinga nici astazi. Marketingul conteaza in Black Metal, din pacate. In a treia seara DORDEDUH a dat o lectie de trupa impunatoare, desi, in formula de 4, a sunat cam sintetic pe alocuri. Dar da, scena aia mare ii aratau pe ai nostri, noaptea, intr-un mare fel! Nu au venit cu piese noi (supararea mea caracteristica mai tot timpul la oricine) dar au recantat la urma "Cunoasterea trecuta", ca sa se stie cine e Alfa si cine inca il cauta pe Beta… sau pe Gama… suna ca un reverb sau un delay fals… insa brandul e brand, trairea e traire… si da, scopul e scop! Totusi, cam putina lume mi s-a parut sa stie cate ceva despre piesele trupei sau sa urmareasca cu atentie concertul propriu-zis. Este adevarat ca pe muzica DORDEDUH parca nu-ti vine sa faci mari salturi in public sau sa te destrabalezi expansiv. Cred ca, in afara de aceasta trupa, cam la toate pe care le-am vazut dezamatul a fost maxim! Ca la un adevarat festival de Metal extrem! Nu ca imi place sau imi displace, dar ma bucur daca altii se bucura!

Cred ca la acest recital am revazut cei mai multi cunoscuti din "filmul de concerte". Si da, fain sentiment, trupetii chiar s-au simtit bine pe scena si pareau sa fie coplesiti de numarul mare de persoane din fata lor.

Pe Bloodway i-am pierdut nu din vina mea, iar la a doua sansa de a-i vedea era mult prea tarziu, la 3 dimineata. Dar vad ca trupa s-a miscat repede si au postat deja o piesa:

https://www.youtube.com/watch?v=P5ELvUuCjCg

Cu o seara inainte, am stat la Valerinne (in cortul cu scena mica) si chiar mi-au placut… desi, lasand abordarea mantrica, ca sa nu-i spun repetitiva, cei 3 ar trebui sa mai schimbe pe alocuri una-alta. Cel putin bateristul ar trebui sa mai rupa ritmul, sa ne arate ca poate mai mult, sa bata variat, ca stie sa o faca.

Leo cred ca a surprins placut pe toti cei prezenti, proiectul lui solo initial aratand acum altfel, ca o trupa serioasa, bine inchegata, care suna placut. Versurile lui sunt jucause si daca ai rabdarea sa le urmaresti, descoperi, de fapt, adevarata fata a brasoveanului. Si am vazut dupa concert mai multe persoane purtand cu mandrie tricoul cu HTEHTHEMETH.

KISTVAEN nu am apucat sa vad dar ma revansez la lansarea lor de album din toamna. Mai ales ca vor avea si ceva invitati speciali, numai bine de stat o seara in Bucuresti. Pe INDIAN FALL i-am ratat ca aparuse ceva urgent si a trebuit sa dispar, intorcandu-ma doar la GOD, si ala pe sfarsit. Acolo, Castoru' and co au urcat pe scena cu juma' de autocar, adica vreo 14 persoane, de la instrumentisti echipati zalmoxian pana la zane si strajeri. Epic si atmospheric ca show, Folk Metal ca si cantare, flacari, daci, lupi, hore, tinute strabune, piei, blanuri… Hmmm, parca cam prea cu de toate, insa ii cunosc de peste 20 ani si ii stiu cat suflet pun in ceea ce fac… De asta zambesc relaxat si pot spune ca nu exista in Romania o alta trupa Metal care sa faca un shou mai tare ca ei, pe felia asta Metal… mai ales daca esti din filmul TURISAS, KORPIKLAANI, etc… Parca e altceva cand vezi pe scena artisti care se imbraca altfel decat merg la piata… Bine, si daca ar merge la piata astfel imbracati sigur toata lumea ar intoarce capul… Deci are logica si sens. Am ramas insa surprins de ce reactie faina a avut publicul. Cred ca a fost cea mai ovationata trupa autohtona!

Acum legat de organizare si atmosfera. Ii cunosc bine pe cei 3 care au speriat centrul tarii in weekendul ce tocmai a trecut si doresc sa-i felicit pentru ceea ce au realizat! Sincer!

Sa strangi peste 3000 de oameni este mare lucru azi. Adica cam cat a strans si Artmania, desi Sibiu-ul are o traditie de 9 ani si publicul de acolo se cam intalnea an de an, in numar mult mai mare. Ce am remarcat asa, printre picaturi: REF nu are legatura cu ARTMANIA si nici cu publicul de festival din Bucuresti. Se pare ca la Rasnov s-au strans metalisti/rockeri de prin toate partile tarii, care au venit la Rock, la munte, la distractie. Eu aici vorbesc de perceptii si de majoritati, nu de exceptii. Asta e bine cumva, ca REF-ul a scos afara din casa oameni pe care altfel nu prea ii vezi la festivaluri sau concerte. Am vazut si ceva straini, dar prea putini. Cu alte cuvinte, aceasta editie s-a adresat romanilor. Ca au venit mai mult sau mai putini ca anul trecut, ca au venit tot aceiasi sau altii, asta habar n-am. Clar insa ca cei care au venit, in mare majoritate, au venit sa bea. Si caldura de afara a fost un motiv serios pentru hectolitrii de bere consumati, dar, totusi, cam multi se clatinau bine, cu mult inainte de a apune soarele. Dar bine ca se simteau bine, caci nu erau violenti, nu cautau galceava, erau mai degraba zen, heh.

Am vazut si m-am salutat cu cativa dintre cei ce obisnuiau sa vina la evenimentele DonisArt, dar totusi cam putini versus numarul de oameni prezent. Cumva normal, nisele nu au fost sensibilizate prin line-up dar cred ca era destul de riscant sa experimentezi astfel.

De aici am tras concluzia ca REF nu se canibalizeaza cu nici un alt festival Metal de vara, deci au identificat oportunitatea. Daca vor sa creasca, ar trebui sa largeasca sfera muzicala, adica la Hard Rock, Heavy Metal, Power Metal, Hard Core, Punk, Folk Metal. Dar cred ca stiu ei deja mai bine ce au de facut.

Scena, sonorizarea si luminile: excelent! A stiut echipa lui Adi Rugina ce si cum sa faca! Pe alea cu reclamele din monitoarele laterale nu le-am inteles, mai ales cand existau trupe pe scena, dar e un fest comercial, asa ca ma abtin. La fel cum si faptul ca tot vedeam prin spatele trupetilor ce cantau intens cum se plimbau cei de la sonorizare, mutand si pregatind instrumentele pentru trupa urmatoare. Cam lipsit de respect si usor mercantil. Dar asta e deja fine-tunning.

Daca i-ar fi chemat iar pe GOJIRA, nu cred ca s-ar fi suparat nimeni si ar fi venit si mai multi, ca un sentiment de continuitate si de apartenenta la festival. La fel cum ar fi putut sa-i readuca pe PRIMORDIAL, dar probabil ca Metalhead Meeting ii vor invata sa gandeasca mai putin principial si mai mult comercial, pragmatic, cu/fara compromisuri sau politeturi deloc necesare cand e vorba de afaceri… si uite asa festul ar putea sa devina un business pe plus. La festivaluri de acest tip nu se face educatie muzicala, lumea vine sa se intalneasca, sa se distreze, sa bea si sa povesteasca. Sunt multi care nu au treaba cu cine e pe scena, stau la bere, la umbrele, departe de zgomot, doar sa rada si sa se simta bine. Dar, daca platesc biletul de intrare, bravo lor! Sustin cauza si asta conteaza!

Legat de food and drinks: cam mari cozile la berea la halba dar suportabile, decente. Preturile nu periculos de mari, plus faptul ca puteai sa alegi sa bei o bere la 6 lei (2 jetoane) in perimetrul festivalului sau cu 4 lei chiar langa, dar in exterior. Mai era si un manelist ceva mai departe care vindea la 3,5 lei, e clar ca s-a imbogatit pe spatele festivalului, fara sa faca nimic in plus. Eventual sa-si mai puna un ghiul pe degete zilele astea.

Fain ar fi fost ca rockerul de la REF sa nu fi cumparat de la ala, dar el nu avea de unde sa stie cine e implicat in fest si cine doar profita. Pentru ca da, un festival traieste si din banii de bere. Mancarurile au fost si ele variate, nu spectaculoase, dar nu mureai de foame. Eu am mancat o ciorba de legume buna (desi ceaunele alea aratau cam nu prea prea in decor) si o tocanita de cartofi decenta. Iar da, preturile mai mult decat corecte. A mai fost si un nene care ne amagea cu tot feluri de cocktailuri, eu fiind un client fidel. Plus ceva cafele diferite si dulciuri dintr-un stand supercurat si cu lucratori foarte politicosi si zambitori.

Mi-a placut ca organizatorii au permis sa se faca reclama si la alte festuri, astfel ca bannerul lui Coro cu festivalul lui din noiembrie trona impunator la intrare. Sau baietii platiti cu ora/berea care tot carau in spate posterul festivalului Maximum Rock din octombrie. Asta e spirit de sustinere, de prietenie, de toleranta si de comunitate! Bravos! O frumoasa lectie din care se poate invata!

Nu mi-a placut faptul ca nu se facea curatenie pe mese si pe langa decat doar diminetile, ramanand toate ca la o crasma infecta toata ziua. Este adevarat ca fiecare masa avea agatat cate un sac pentru debarasare, dar cine sa o faca? Se pare ca pe cea mai mare parte din cei prezenti nu ii deranjau aceste aspecte, asa ca o las asa, desi, daca tineai la standard, ori gaseai 2-3 voluntari care sa faca asta des, dupa un program simplu de urmarit si respectat (ca si graficele de pe usile de toaleta de la Mc sau KFC), ori ii conditionai pe cei care se ocupau de mancare sa-si gestioneze problema… sau plateai o femeie sau un baiat de serviciu care sa bage non stop-acolo. In fine, asta chiar nu mi-a placut deloc.

REF nu este genul de festival la care sa merg eu regulat, pentru ca nu ma regasesc in el ca vibe. Exista chestii care ma reprezinta acolo, detalii care ma intereseaza si le apreciez si cam atat. Continui insa sa sustin sincer ca Romania avea nevoie de muuuult, mult timp de un asemenea festival! Este bine ca exista, este bine ca el va continua si este bine de sustinut cumparand bilete la el! Stiu ca exista mult suflet investit (de bani nu mai amintesc) acolo si orice actiune trebuie sa aiba, in cele din urma, si o reactiune. Daca aceasta nu va veni, toate se vor disipa, mai devreme sau mai tarziu. La fel cum circula o vorba pe la noi: romanul e supertalentat si inventiv in a lansa chestii, dar e nevoie de un german pragmatic sa le continue si sa le puna pe linia de plutire, astfel ca totul sa devina o afacere cursiva… inclusiv paharele de plastic de bere, de unica folosinta. Dar cei ce merg pe afara la festuri de acest tip stiu ce vorbesc. Cei care n-au fost inca, pot sa adulmece ideea, ca nu e mare lucru (doar sa le personalizeze cu logo-ul festului si sa ceara garantie pe ele).

Un plus pentru Andrei Irode si echipa, care a aratat si de data asta, ce inseamna sa asiguri nu numai paza si protectie, dar si suportul, pentru ca totul sa se desfasoare cu bun simt. Chiar si atunci cand, in arsita zilei, stropea publicul cu apa... sau cand mergea pe mainile fanilor din primele randuri (crowdsurfing). Cred ca el a fost vedeta festivalului, pentru ca a fost peste tot, zambitor, fericit, impacat. Da, a fost si festivalul lui!

Una peste alta, am stat 3 zile si 3 nopti, n-a fost nici o rapire din serai dar nici ceva ce trebuie neglijat. Locatia e superba (asta e meritul exclusiv al lui Mihnea Badea, cel cu Ost/Ghost/Cavalleria, el a descoperit si a tinut acolo un festival mult mai mic… doar ca REF s-a bagat si el acolo si na, ca si cu casele vechi care trebuie daramate in fata autostrazilor care vin sa faca lucruri mari, REF-ul a devenit stapan pentru 4 zile pe acel loc si, in acest moment, REF este reprezentativ pentru orice Metalist care se gandeste la Rasnov… si invers… stiti cum e in razboi: soldatii mor sa cucereasca un obiectiv iar apoi generalii vin si infig steagul, heh… insa trebuie sa spun ca intentia REF pentru locatie a fost alta initial, doar ca lucruri nedorite s-au intamplat anul trecut nu cu mult inainte de festival si atunci au trebuit sa il mute aici, lucru ce s-a dovedit a fi ideal), ca amplasare geografica este perfect, ca infrastructura este facil, ca si cazare cred ca nu se pune problema… prea putine si neserioase taxiuri in noapte, totusi… dar e Rasnov, un orasel micut. Iar spatiu de campare, perfect stadionul ala chiar la poalele cetatii…

Vremea a tinut cu organizatorii, dar si cu publicul… a fost doar o rupere de nori pe final de KATATONIA, dar a trecut imediat. Ce sa-i faci cu Satan, isi baga nasul peste tot, numai sa-l faca mai fioros pe Nergal. Deci se poate considera o reusita, fiecare privind din punctul lui de vedere.

Mi-ar fi placut o abordare culturala, o poveste in spate, insa, pana acum, pare sa fi fost doar un festival de si pentru rockeri, de toate felurile, de la cei mai cunoscatori in ale muzicilor si pana la cei scosi de la naftalina, doar pentru o rockereala batraneasca!

Departe de a fi carcotas in intentie (poate ca in exprimare oi fi lasat impresia pe alocuri), a fost doar a doua editie, cred ca vor imbunatati multe in viitor, pentru ca totul sa decurga corect si fluent. Am fost usor trist ca nu l-am gasit pe Alex cu standul lui de merchandise acolo, insa nu le poti avea pe toate si nici nu poti fi peste tot, chiar daca ti-ai dori. Insa cei prezenti acolo cu accesorii au avut o chestie faina, in sensul ca puteai sa asculti acolo ce CD vroiai sa-ti cumperi, mai ales ca se putea auzi si in casti, si la volum mare, fara ele.

Faptul ca am avut cartela Vodafone m-a facut sa mi-o fur. Acolo Orange e tataia! Un motiv in plus ca la anul Orange sa fie sponsor la REF, heh. Prea toti banii astia de evenimente se duc spre mainstream, uofff!

Si pe la toalete ar fi trebuit gandit cumva altfel, ca, fara frontala aprinsa, puteai sa ai surprize prin zona.

Am vazut insa zambete, relaxare si bucurie din belsug. Cred ca, pana la urma, asta conteaza… are balta peste pentru fiecare… totul e sa inoti daca simti nevoia!

"I know what you did last summer!"... Mi-e clar, stiu ce fac la anul!

18 august 2014