Negura Bunget, Kathaarsys, The Way of Purity, Sincarnate ((19 aprilie 2010, Bucuresti))

 •  Adaugat in: Articole Kogaionon

Un eveniment sub marca One Event nu poate fi decat un motiv in plus de a-l sustine pe organizatorul care l-a adus in Romania pe Brendan Perry. De data aceasta printr-o seara de Metale, destul de variata ca sonoritati si atractiva doar pentru lansarea noului album Negura Bunget, Bucuresti-ul fiind capat de pod din prima parte a turneului European Spirit of The Land! Vezi interviu cu Negru aici. Dar sa o iau pe rand… Am ajuns la Silver Church in jurul orei 7 pm pentru ca peste jumatate de ora urma sa se permita accesul (conform comunicatului) si doream sa scanez cate ceva si din culisele evenimentului. Cand am ajuns la locatie, trupele de-abia descarcau din masini instrumentele. Era clar, show-ul nu putea incepe la ora anuntata! Oricum, ciudata senzatia sa nu am stresul pe care l-am avut la fiecare Seara Speciala organizata de mine in acel club… Totul imi era cunoscut, de la intreaga armata disciplinata de ospatari din club si pana la partea de Security gestionata de BlackHawk. Mi-am luat locul la o masa cat mai aproape de scena si am urmarit cum 4 trupe reusesc in doar o ora sa fie gata pentru concert. Evident ca nu a mai fost facut nici un soundcheck, doar un foarte light linecheck si gata. Trecuse de 8 pm si sala era inca goala…

M-am dus la intrare sa vad ce se intampla, am vazut ca acolo era ceva omenire doar ca nu le era permisa inca accesul in sala… Destul de naspa situatie, deoarece o parte din acei fani stateau si pe afara, in ploaie… am inteles ca si cu o seara inainte s-a intamplat la fel, la Haggard, unde publicul a stat afara cam o ora si jumatate… este exact ceea ce urasc eu cel mai tare, sa stau ca fraierul la intrare (eventual afara), desi am respectat ora anuntata de organizator… e o senzatie total neplacuta, imi amintesc ca m-am dus la King Diamond acum ceva ani si dupa vreo 2 ore de stat ca tembeleul la intrare, am plecat… incepuse sa ploua si nimeni nu a venit sa anunte ceva… macar sa-si ceara scuze de intarziere… dar e clar ca traiesc intr-o lume paralela, unde eu inca vreau sa cred ca si trupa vine sa cante pentru fani, nu doar fanii vin pentru trupa… in fine, la Haggard a fost nebunie in acest sens, dar probabil ca nu a contat, cand e chef de Rock/Metal, se poate orice, heh… Nu as fi amintit de acest subiect dar se pare ca multi fusesera marcati, doar cu o seara inainte, de acea imensa aglomeratie, in acelasi loc… si comentau de zor pe la intrare. Dar sa ma intorc in sala… in doar 10 minute vreo 100 de oameni s-au adunat, o mare parte din ei fiind captivati de standul de accesorii muzicale ale trupelor participante. Pe la 8.30 pm a urcat pe scena SINCARNATE. Adepta unui Doom Death Metal cu influente MY DYING BRIDE, trupa a prestat cateva piese de pe albumul ce va urma sa apara in toamna, din care pe retina mi-a ramas ultima secventa, foarte atmosferica si cu multa dinamica… chiar interesanta! Celelalte par sa nu iasa din acea capcana intinsa tuturor trupelor actuale ce se incapataneaza sa cante un stil muzical fumat acum 15-20 de ani… Poate ca pe album piesele vor suna altfel dar live nu m-au convins… Vocea lui Marius pare sa puna accent doar pe fazele extreme, acolo unde se simte probabil cel mai confortabil… desi poate mult mai mult! Cred ca mai multe inflexiuni ale vocii ar putea dezvolta un feeling mult mai istet! Keyboardul mi se pare destul de monoton iar chitarile nu se remarca prin nici o abilitate individuala, fiind mai degraba elemente de pluton… Parca ceva la baterie pare a fi mai expresiv…

Da, nu suna deloc rau, dar dupa 20 de ani de Doom Death Metal de toate culorile, chiar imi doresc si altceva. Sa asteptam toamna, sa vedem ce ne va aduce nou SINCARNATE. Eu inca sunt optimist, i-am mai vazut acum doi ani si cred in potentialul lor! Au urmat THE WAY OF PURITY, o trupa ce canta o muzica tare greu de inteles… trei barbati cu cagule plus o vocalista cu o masca zorro-ista pe fata care urla in toate felurile… probabil sunetul trupei degaja energie, degaja forta… eu unul n-am inteles nimic din ceea ce s-au chinuit sa cante… Metal, Hardcore, Punk… Am vazut un nene pe acolo “usior luat” care gesticula la greu, dar ma tem ca era cam singurul… restul, probabil ca s-au uitat si ei indulgent la ce vroiau trupetii sa arate dar, dupa fetele lor, nu cred ca au fost convinsi… Au urmat KATHAARSYS… In formula de trei, spaniolii ne-au aratat ca sunt foarte tehnici. Bateristul foarte talentat (mi-a amintit de Moritz Neuner), bassista indemanatica si cu un joc de scena placut iar chitaristul, foarte complex in gandirile lui muzicale… pe durata a cca 45 de minute, trupa ne-a plimbat de la Death si Thrash la Jazz, Progressive si Atmospheric… asadar, un amestec incalcit de AGHORA, ATHEIST, CYNIC, OPETH si alte trupe ce canta orice decat stiluri clasice. Bine, nici ceva avantgardist nu se poate spune ca a fost, cred ca mai degraba a fost o mostra de tehnicitate, sincronizare si… cam atat… vocea a sunat bine doar pe pasajele growl… in rest, cam neconvingator! Dar publicul a aplaudat serios… inca nu stiu daca de placere sau de a scurta trupei recitalul… mai ales pe ultimele piese ce se incapatanau sa nu se mai termine… prea multe solouri prelungi tinute doar de o chitara! Cam sec in acest format! Si, cu o intarziere de circa o ora fata de ceea ce trebuia sa fie initial, adica pe la 11.20 pm, a urcat pe scena NEGURA BUNGET… cativa carcotasi divagau zgomotos ca e vorba de NEGRU BUNGET! In fine, povestea cu splitarea componentei va mai dura ceva timp dar e bine ca s-a terminat macar partea cu vehementa si taberele contondente… cu o formula actual completa, adica cea cu care au inregistrat “Varstele Pamantului”, timisorenii au impresionat in primul rand prin instrumentele traditionale amplasate pe scena… de la toaca si nai pana la xilofon, tambal si tulnic… Apoi, printr-o Inia Dinia foarte talentata la keyboards care a reusit sa creeze o atmosfera foarte bombastica… fara acest instrument NEGURA BUNGET live nu ar mai dezvolta acea dimensiune hipnotica… ar fi doar o trupa Metal cu influente Folk/Pagan… si, nu in ultimul rand, prin bateria lui Negru care a fost la inaltime… cred ca este unul dintre cei mai buni bateristi din aceasta scena autohtona! In rest, vocile nu au resuit sa se impuna prea mult decat pe pasajele mai lente, fara chitari… instrumentele traditionale mi-au dat senzatia ca am in fata un nou PHOENIX… iar piesele vechi nu m-au convins absolut deloc. In schimb, noile piese au sunat foarte bine (cred ca au cantat vreo 4 sau 5), s-a vazut clar ca muzicienii se simteau mult mai in largul lor cu ele…

Cred ca daca NEGURA BUNGET ar fi cantat doar piesele de pe noul album as fi spus ca a fost un concert perfect! Asa, inca mai avem de asteptat o perioada buna pana cand publicul va decide clar cine canta cu adevarat “Hora Soarelui” live si cine doar pune de un cover… ca sa nu mai zic de instrumentala de pe ‘Maiestrit”! Personal, consider ca NEGURA BUNGET trebuie sa continue abordarea aceasta atmosferica de pe “Varstele Pamantului”, pentru ca suna foarte bine live… incercarile de a combina piese vechi cu piese noi, pentru a arata o aparenta continuitate, nu face decat sa zgarie urechea unui fan atent al trupei. Poate ca sunt eu prea critic, poate ca stiu eu prea multe si automat subconstientul lucreaza… nu stiu… stiu insa ca am vrut sa ma conving de faptul ca NEGURA BUNGET (in componenta actuala) este o trupa ce merita sa fie etalon in scena Metal… Pana in acest moment, ea nu are rival in Romania… si e bine primita, apreciata si iubita afara! Nu pot decat sa ma bucur pentru ea dar si pentru mine, ca roman, ca NEGURA BUNGET rupe inimi peste tot in afara! Sper sa o faca in continuare! Parerea mea despre noul album se poate citi aici. Astept insa si replica DORDEDUH, cu debutul bomba din toamna, pentru a avea criterii clare de clasificare si nu de comparatie… intre trupe ca identitati separate si nu ca fosti membri… problemele lor personale doar ei si le pot sau nu decanta… in viata asta sau in alta… Pe de alta parte, cei peste 200 de spectatori se pare ca au apreciat showul celor sase timisoreni, recompensat cu un bis care s-a terminat undeva dupa miezul noptii… si a fost frumos sa vezi si sa auzi publicul cum striga: “Negura, Negura”… Inspirata a fost si alegerea ca ultima piesa din recital (inainte de bis) “Dacia Hiperboreana”… a sunat deosebit! Daca e sa compar cu showul din ianuarie, trupa acum s-a sincronizat mult mai bine, s-a legat mult mai armonios… se vede experienta concertelor! Totusi… mi s-au parut destul de emotionati… sau poate doar obositi! Am vorbit cu Gabi cateva cuvinte si imi spunea ca e foarte multumit de cum a fost primit CD-ul si ca se asteapta ca vanzarile lui sa fie peste “Om”!

Mare lucru in perioada asta de criza si de piraterie infloritoare… O seara interesanta, nu pe felia mea in totalitate, dar destul de placuta! Ce bine e sa nu fii organizator, heh… Ne vedem la Labyrinthic Metal Evening… sper sa circule avioanele pana la toamna!

20 aprilie 2010