Aprilie 2006

 •  Adaugat in: Editoriale Kogaionon

Salutari nostalgice din Twin Peaks!

Desi suntem in aprilie, eu ma gandesc la apusul toamnei, mai bine zis la ultima luna din acest superb anotimp, adica noiembrie. Si va recomand sa o faceti si voi, deoarece cel de-al cincilea album, "Materia" , al trioului italian este magnific (vezi playlist) ! Cum soarele este pe cer mai tot timpul iar caldura incepe deja sa ne sufoce, ziua e mult mai lunga decat noaptea, ar trebui ca si tonul meu sa fie unul mai optimist, mai vesel, mai sintetic... Dar ma tem ca nu pot sa o fac, deoarece si mediul ma ajuta acum. Mai precis, in aceasta seara, dupa un vin baut in tihna la un restaurant, m-am trezit intr-un alt restaurant dintr-o padurice din imprejurimile unde mi-am petrecut eu intreaga copilarie, chiar adolescenta (nu neaparat in incinta localului), la un concert de... jazz !!! De fapt, pe banner scria "jazz in cartier" ! Nici acum nu-mi vine sa cred cum am reusit eu sa stau acolo cca 5 ore si sa-mi placa atmosfera ! Muzica nu are cum sa-mi placa, dar asta nu inseamna ca ceea ce am vazut/ascultat nu o fi sunat interesant pentru altii... Pentru mine a fost impresionanta atmosfera si detaliile peste care nu am avut cum sa trec.

De exemplu, am vazut la mese personaje pe care nu le-am vazut de peste 10-15 ani, majoritatea ciudate in acceptiunea mea. Evident, trecerea vremurilor se vede acum prin cearcane, prin coloratura parului sau formele deloc atlete ale corpurilor. Dar probabil ca sentimentul a fost reciproc, mai putin cu aspectele legate de par. Am trait in acea noapte un sentiment bizar, parca toate personajele faceau parte dintr-un film mult iubit mie si, spre disperarea mea, m-am tot uitat sa-l adulmec pe cel ce ar trebui sa fie David Lynch dar chiar nu l-am gasit... si nici pe Bob... de fapt el salasluia probabil in fiecare din toti cei de la mese, doar ca nu i se vedea puerila geaca de blugi. Asadar, peste 100 de fani ai unui stil extrem de gustat de intelectualitate si de negrii americani s-au manifestat elegant, decent, au trait clipa in cel mai intens mod si senzatia mea este ca putem vorbi de o reusita. Mai ales cand l-am vazut ca prezentator pe Mosu (alias Florian Lungu), un maestru in ale muzicii de acest gen...

Dar de ce m-am apucat eu sa va povestesc despre asemenea amanunte ? Pentru ca nostalgia m-a lovit si mi-am amintit de acele perioade in care o ardeam seara de seara prin plimbari nocturne, cu ceva alcool si multa muzica si, desi ascultam stiluri diferite, asa zisele pasari de noapte erau nelipsite din peisajul parcurilor si teraselor nocturne. Ce putea fi mai tampit decat sa vezi cum lumea se grabea dimineata, cu noaptea-n cap (orele 4-5) sa ajunga la serviciu iar eu, Metalist suparat, ma deplasam alene spre patul din camera mea care ma astepta sa ma desfete cu al lui confort... vremuri frumoase, pe care le credeam demult apuse ! Ei bine, se pare ca ele au disparut doar pentru mine, pentru ca acele personaje cu care ma intersectam de demult, noapte de noapte, prin traseele intunecate (hai sa le spunem deloc iluminate) ale orasului continua sa existe, sa se intalneasca si sa traiasca ! Fain sentiment ! In alta ordine de idei, sa terminam cu jazzmania si sa trecem la Metal, mai bine zis la cateva albume deloc neglijabile, ce ar trebui sa le ascultati, playlist-ul meu fiind, ca de obicei, o busola aleatorie... M-a lovit nostalgia reascultand superbul proiect THIS EMPTY FLOW, de fapt o remasterizare desteapta facuta de cei de la Eibon Records ! SATURNUS vine dupa 6 ani cu un album mai degraba melancolic decat grav, ARTESIA debuteaza interesant, bazandu-si orientarea pe un schelet ELEND/DARK SANCTUARY dar mult mai Ethereal si doar cu voce feminina. AVA INFERI vine cu un produs destul de iesit din linia clasica Doom/Atmospheric dar de retinut iar PROJECT MORFEO ne prezinta un amalgam de stiluri ritmate, dinamice, chiar bombastice.

De asemenea, de luat in calcul... Si multe alte albume care se straduiesc sa treaca de medie ! Am deja informatii ca si in urmatoarea luna voi mai primi ceva albume interesante, de aceea va asigur ca si in luna mai voi mai veni cu ceva idei... si apoi, probabil, pana la toamna, sau pana la o alta realizare remarcabila, voi trece intr-o stare latenta, de hibernare continua... sau poate nu ! Si desigur, nu uitati sa vizitati si rubrica de recenzii, ca am mai pus ceva si pe acolo ! Nu in ultimul rand, tin sa va anunt ca proiectul cu numarul zece din Kogaionon tiparit nu a murit, doar ca inca isi cauta motivatia...

Aprilie 2006.