August 2007

 •  Adaugat in: Editoriale Kogaionon

Sufocante si enervante salutari!

Pe o asemenea canicula, nici nu stiu de ce ar trebui sa mai scriu ceva! Suntem in august, toata lumea civilizata este in binemeritatul concediu/vacanta, doar eu ma mai trezesc sa vin cu un nou mesaj, de fapt caldura mai mult ma adoarme... dar asta e, am macar avantajul noptii ce s-a asezat odata cu primele acorduri ale ultimului album AGALLOCH! Am asteptat albumul de ceva vreme si nu pot decat sa va asigur ca echipa lui John Haughm a lansat o noua bijuterie Metal, ce m-a si determinat sa ma asez in fata laptop-ului acum. As dori acum sa ma refer la un eveniment important pentru mine, si anume faptul ca am reusit sa ajung si sa stau la un concert, dupa ceva vreme. Chiar stateam si ma gandeam cum, din diverse motive, au trecut pe langa mine cateva oportunitati live semnificative, la mai putin de o ora de haladuiala cu masina: RAISON D'ETRE, MISANTHROPE, KING DIAMOND, OPERA IX, NOVEMBRE, LACRIMOSA ! Si poate si mai ciudat e faptul ca la aprox toate am avut bilet cumparat, deci hotarat sa vad trupele. Insa, ceva s-a intamplat... De data aceasta a trebuit sa calatoresc cca 8 ore dus si alte 10 intors, pe drumuri asfaltate jalnic si peticite inginereste (copy&paste), cu semafoare rosii din abundenta, soferi poetici sau melomani, garcieni plini de trese lustruite platite din banii nostri, carute conduse de credinciosi ce tocmai iesisera de la slujba de duminica, dar cu cate o mica escala si pe la birtul din apropiere, ca tot le era in drum, femei ce dezbateau pe marginea drumului situatia integrarii Romaniei si a elementelor mondene ce decid viitorul produsului intern brut, paradele vestimentare trendy ale tinerilor ce se grabeau sa ajunga la caminele culturale sau discotecile de prin imprejurimi... de fapt, un alt fel de episod din <> ... si ce tara frumoasa avem, totusi ! Iar noi ne cheltuim banii de vacanta/concediu pribegind prin tot feluri de locatii ale caror stramosi se chinuiau, prin expansiunile timpurilor, sa ne cultive/cotropeasca cu ceva sute de ani in urma... vorba aceea : nu vine muntele la Mahomed, dar romanul da ! Si ne mai laudam, in prostia/ipocrizia noastra, ca brazii se frang dar nu se indoiesc! Da, da, da...

Revenind la calatoria mea de ore bune pe meleagurile mioritice, ea a fost facuta pentru a-l vedea, in sfarsit, in unul din colturile cele mai indepartate ale tarii, la 10 km de granita cu Ungaria, pe vechiul meu prieten din scrisori, Kobi Farhi. Si asa am reusit sa ma intorc la Samfest, dupa mai mult de zece ani de neparticipare, de pe vremea cand Fane Boca se chinuia sa mentina acest festival iar eu ma straduiam sa nu fiu subiectiv in a alege intre prestatia unei trupe ce a murit exact cand incepea sa se nasca, NEW AGE (chiar o sustineam) si alta ce se tot chinuia sa impresioneze cu un Orthodox Black/Doom pompos, GOD. A fost o perioada frumoasa, am fost 2 sau 3 ani la rand la Samfest, imi amintesc ca in juriu era alaturi de cativa ziaristi locali si Doru Ionescu, un adevarat sustinator al fenomenului Rock (nu doar Metal), ce batea drumul tocmai de la Bucuresti pentru a scrie si difuza evenimentul Rock de la Satu Mare. Si stiu ca, pana la urma, intr-un an, am reusit ca nota mea si nota lui sa concretizeze un premiu de debut pentru sucevenii New Age.

OK, am devenit deja pensionar si anacronic fata de toti HIMistii actuali extaziati din orasul lui Hermann sau din nou neinteles de acei emotionati fani ai unui grup muzical (de altfel respectat si de mine), ce au reusit intr-o luna de zile sa-mi creeze deja o stare de saturatie si lehamite, doar la auzul cuvintelor Depeche Mode sau Vodafone: televizor, radio, presa, terase, plaja... Acest consumism continua sa se dezvolte amplu, luand acum altfel de forme, obsesia concertelor fiind o buna oportunitate de a mai bucura si <> populatia ! Pe de alta parte, este normal sa inceapa sa vina si pe la noi cam tot ceea ce in urma cu ceva ani nu credeam ca am putea vedea in Romania. De ce normal ? Pentru ca in Romania este o foame de concerte fantastica ! Altii ii spun segment de nisa, sau o piata virgina din care se poate lua cascavalul usor... nici nu mai conteaza, este un schimb fair de obiective, de ambele parti, cu satisfactie reciproca. Sa nu mai spun cum e, probabil, si aureola exotica ce se degaja din vizitarea unei tari fost comuniste, cu singurele repere autohtone globalizat recunoscute: Dracula, Ceausescu, Nadia, Hagi ! Probabil ca si eu fac parte din sistemul de CONSUMISM, as fi tampit sa cred altceva, doar ca ma alint eu infantil ca seara Orphaned Land a fost totusi altceva, pentru ca este ceva underground, in care musteste inca sinceritatea iar fariseismul ia totusi o forma naiva, de tolerat chiar si de mine ! Ei bine, va pot spune ca acea ora si jumatate de ORPHANED LAND de la Satu Mare a fost o oaza de ADEVARACIUNE ! A fost cel mai pur spectacol pe care l-am vazut in ultimii ani ! Poate ca devin patetic cu acesti termeni, dar nici nu mai conteaza ce ar putea crede unii sau altii ! Determinarea de pe scena a celor 5 israeliti mi-a satisfacut pana si cele mai ascunse cotloane de carcoteala impusa ! Pacat ca la Teatrul de vara nu au fost decat maximum 250 de curiosi ! Probabil ca unii erau chiar fani adevarati, pentru ca am vazut ca stiau chiar texte de pe debutul << Sahara >> sau de pe cel de-al doilea album, mult mai introvertit si mai putin digerat, << El Norra Alila >>, pe care le cantau cu o bucurie enorma ! Ca o fi fost la mijloc si alt tip de energizant se poate, insa eu va pot asigura ca energizantul meu cu durata de actiune nedeterminata se numeste acum Orphaned Land. Ca acest concert se va retrage incet-incet in sufletul meu, intr-un folder denumit << amintiri >>, este o alta poveste. Probabil cand ii voi vedea si pe cei de la ARCTURUS, DVKE sau MY DYING BRIDE live, va trebui sa-mi fac un serios up-grade la folderul mai sus mentionat pentru a-mi trai restul existentei Metal in sucul propriu... Ma gandeam sa fac o cronica a acestui concert dar mi-am dat seama ca nu are rost. Veti afla mai multe amanunte despre cum a fost acolo chiar de la Kobi, intr-un interviu pe care il veti putea citi tot pe site-ul meu. Vreau doar sa subliniez faptul ca de la << Ocean Land >> si pana la bis, cu un mix live inteligent intre << The Beloved's Cry >> si << The Storm Still Rages Inside >> trupa a sunat demential ! Si nu neaparat ca sonorizare, ci ca atmosfera ! Chiar daca nu au fost clapa si vocea feminina prezente, acestea auzindu-se doar pe fundal dintr-un laptop conectat la statie, Kobi si Sassi au reusit sa se impuna elegant insa respectuos, peste o Romanie ignoranta, ce nu a catadicsit sa vina sa-i vada sambata seara pe acesti modesti dar talentati si plini de viata muzicieni. Evident ca au fost piese destul de multe de pe cel de-al doilea album, dar ma gandesc ca era si normal sa si-l promoveze acum, cand Holy Records l-au retiparit, ca un eveniment aniversar, 10 ani de la prima lansare !

Daca n-as fi mers la concert, as fi putut presupune ce pierd. Acum, ca am fost, stiu sigur ca as fi pierdut o oportunitate fantastica de a vedea din nou scena Metal cu aceiasi ochi de acum 13 ani, cand Kobi imi trimitea primul demo si ma informa ca au semnat cu un label francez interesat in Doom/Death Metal oriental, Holy Records. Cu alte cuvinte, se pare ca spiritul underground continua sa existe. Si uita asa am ajuns si eu, in felul meu, sa ma bucur de consumism, insa inca ma amagesc sa cred ca vorbim de un cu totul si cu totul alt fenomen, si anume cel intitulat CULT ! Aceasta este istoria unui concert de la Satu Mare din luna iulie, desigur ca au fost si alte trupe acolo prezente dar pe mine nu m-au interesat ! Am vazut ce am vrut si am plecat... implinit ! Merci Nelu Brandusan/Promusic Prod. pentru organizarea acestui concert si sper ca nu peste mult timp sa aduci o noua ghiulea underground a Metalului extrem! Stii tu despre cine e vorba, ca doar am tot vorbit ! Revenind la ceea ce am mai ascultat in ultima perioada, ORPHANED LAND se potriveste manusa cu starea mea actuala prin acel MCD, varianta live, doar cu voci normale si pe alocuri acustic, realizat oficial acum 2 ani si care suna bestial !!!... apoi nu pot sa nu remarc ca sunetul AGALLOCH nu are nici o conversie practica cu acest anotimp, de aceea ascultarea ultimului album nu are nici o rezonanta interioara ziua! Sentimentele grave de izolare, efectele si tonalitatile joase ale acestui tip de muzica nu confera ascultatorului vreo simbioza practica vara. Poate doar noaptea, cum e in cazul de fata. M-a surprins placut si minialbumul celor de la ROME iar cei de la CMI vor veni curand cu alte 3 albume remarcabile, pe care le astept cu mare nerabdare. Curentul HIM si THE 69 EYES nu avea cum sa nu dezvolte si la labelul austriac Napalm o clona si aceasta se numeste LACRIMAS PROFUNDERE, ce vine cu un album extrem de dinamic dar prea comercial pentru mine... insa digerabil. SATYRIAN este proiectul veteranului Jan Yrlund, ce a cantat ani buni alaturi de LACRIMOSA si care este implicat in multe proiecte muzicale, cel de fata fiind unul ce se focuseaza pe un Gothic Rock bombastic, cu cateva piese exceptionale. SUB LUNA vine cu material finut ce m-a captivat iar mult asteptatul WELTENBRAND lasa loc si de comentarii modeste, in ciuda unor previziuni fantastice. ANATHEMA are un nou DVD ce nu m-a miscat foarte tare dar pe colectionari s-ar putea sa-i intereseze, ASHRAM ne prezinta un neoclassical folk elegant, AXAMENTA s-a chinuit sa investeasca mult in noul album ce se doreste a fi o replica la BAL-SAGOTH dar ceva mai progresiv, ALWA GLEBE este un proiect Dark Wave cu o voce feminina profesionista si n-ar mai fi foarte multe de amintit acum, poate doar de ceva Black Metal, acesta fiind prezent acum prin OLD si LUNA AD NOCTUM, apoi un proiect irlandez Doom/Death Folk MAEL MORDHA si cam atat din playlistul curent. Exista promisiuni de ceva albume interesante in toamna, dar eu ar trebui sa ma retrag pentru ca ceva imi spune ca mirajul acestei nopti tinde sa dispara...

Subiectul recenzii va fi si el actualizat in decursul acestei luni pe site, doar ca sunt inca in asteptarea unor ploi racoroase care sa-mi permita sa pot si asculta, si respira si scrie despre cateva albume din ultimele 2 playlist-uri. Ne reintalnim la toamna, la strangerea recoltei de pe campurile Metalice si la numaratul bobocilor celor mai intunecati...

August 2006.