Pa si la buna (re)vedere!

 •  Adaugat in: Editoriale Kogaionon

M-am lasat de scris recenzii de o buna bucata de vreme… Mi se pare o cale accesibila si simpla (desi eficienta si cu rost) de a promova muzica, dar asta ar trebui sa se intample in publicatii sau site-uri online-uri de specialitate. La fel si cu interviurile… Mai ales cand, pana acum cativa ani, am scris mii de cronici, multe dintre ele care nu spuneau nimic decat faptul ca a mai aparut un album. E trist insa sa vad ca se cam duce naibii tot ceea ce tine de presa Metal si nu numai. Am scris mai demult ca daca nu ne reinventam, disparem prin indiferenta… adica absenta… Lumea a fost si continua sa fie tot timpul receptiva la nou, la chestii care sa surprinda, care sa creeze un interes si nu doar o continua rutina. Desi, de cele mai multe ori, mergand pe principiul “rau cu rau dar mai rau fara rau”, romanul a reusit sa supravietuiasca in acelasi suc propriu.

Este trist sa vezi ca nu exista o publicatie periodica care sa scrie de muzica extrema, sau macar cea dark. Iar online exista ceva portaluri care se intrec in a-si arata veleitatile de admin si de copy-paste a stirilor de pretutindeni sau ale comunicatelor venite de la putinii organizatori care se zbat sa mai faca si ei ceva, eventual sa mai stoarca si ei un banut dintr-o scena autohtona care capteaza interesul doar pentru nume cunoscute, autohtone. Si rareori, cate ceva scris de vreun editor sau redactor.

Cat despre concerte, mai precis astea de nisa sau de club: orice trupa underground ai aduce, undeva la 200 de oameni este un numar peste medie, chiar optimist de participanti. Poti sa bagi si intrare libera, nu se intampla alte minuni. Eu am fost intotdeauna departe de aceste facilitati mocca, caci asa te trezesti cu o “fauna” colorata, cu persoane care nu au nici in clin nici in maneca cu muzica celor de pe scena… si de aici iritare ca cei neaveniti dar popositi in astfel de sali vorbesc sau rad zgomotos cand trupetii dau ce au mai bun din ei pe scena, se concentreaza sa le iasa un show reusit si chiar sa treaca peste eventualele emotii, daca nu sunt foarte antrenati in a sustine concerte live.

Am observat ca anul acesta s-au evidentiat 3 festivaluri, Rockstadt, Romanian Thrash Metal si November to Dismember. Aici au fost aduse multe trupe, unele dintre ele in premiera, de diferite stiluri, adica festival in sensul correct al cuvantului. Am mai vazut concerte ce s-au transformat in festivaluri (marketizare crasa si fara scrupule) doar pentru ca au adus 1-2 headlineri (eventual readuse trupe ce au mai fost, dar na, o ciorba reincalzita este mai sigura decat o supa inovativa si necunoscuta)si, pe langa, inca vreo 3 trupe mai mici pe seara (de alea care nu inseamna costuri logistice semnificative), ca sa dea bine pe afis si sa fie totul orientat pe castig.

Este un pas inainte aparitia evenimentelor facute cu daruire si m-as bucura ca ele sa continue, sa devina consacrate si poate sa multumeasca din ce in ce mai multi doritori de faze extreme. Pe de alta parte, cu cea mai mare sinceritate, nu am mai descoperit nici un alt festival care sa fie facut cu determinare si daruire… or fi alea mari dar acolo vorbesc de spalare de bani, de interese, de chestii unde trupele sunt doar un motiv de a canta si nu o cauza de a fi sustinuta. M-as bucura ca si cele 3 festivaluri amintite sa nu isi creeze asteptari imense de a deveni mult mai mari in termen foarte scurt, pentru ca se va ajunge iar la interese, incrancenari, manevre, tradari, imbarligaturi si, in cele din urma, la disparitie. Ma tot chinuie de ceva vreme ideea sa dezvolt o platforma online unde sa se poate citi materiale cu si despre muzica (si nu numai), dar nu cea comerciala, cea mainstream. Este o idee ce nu-mi da pace de foarte multi ani, la fel cum, in urma cu ani buni, eram satul de faptul ca nu existau concerte cu trupe de nisa, sau din nisa pe care o iubeam eu. Aunci am gasit forta in cateva suflete dragi care, cunoscandu-mi nebunia, au reusit sa ma convinga sa-mi pun visul in aplicare. Si asa a aparut DonisArt. Acum vad ca exista deja foarte multe concerte la noi cu trupe de toate felurile, ceea ce ma face sa fac un pas in laterala si sa-i las pe cei ce stiu sa o faca mult mai bine sa-si continue activitatea, poate chiar sa si castige un ban din asta. Menirea mea a luat sfarsit. Sau cel putin asa vreau eu sa cred. Asadar, despre aceasta platforma, probabil ca inca nu a venit timpul sa-i dau drumul. Sau nu stiu, chiar vreau sa cred ca nu sunt singurul ce simte un gol imens din faptul ca nu are ce sa citeasca din asa numita presa de specialitate de la noi. Poate ca fiecare din noi ar putea incerca sa faca mai mult, sa se alature acestei platforme, daca simte ca ceva trebuie schimbat sau completat in ceea ce exista astazi. Si, daca in cativa ani vor aparea alte surse sau publicatii profi, sa fac din nou un pas in lateral si sa-i las exclusiv pe cei ce stiu sa o faca. Este dureros (pentru mine, ca roman.. hah, cum suna asta) sa continui sa-mi caut informatii muzicale pe site-urile de afara, acolo unde se intampla de zeci de ani activitati si continua sa se intample si astazi.

Noi am fost invatati sa furam, sa copiem, sa xeroxam, sa downloadam, sa nu platim bilete la concerte (acreditari sau invitatii fiind la putere, eventual sa fie si astea vandute), sa nu cumparam merchandise original (eventual de ala contrafacut la un sfert de pret era perfect) si lista poate sa continue. Cei ce promovau astfel de stiluri dark s-au urcat singuri sau chiar au fost ajutati sa se catere pe socluri de carton, artificiale, privind de sus si plini de aroganta spre cei ce isi doreau ca muzicile underground extreme sa se intample si pe la noi. Un fel de Bivolaru, oricand deschisi sa coboare printre muritori doar daca se concepeau “spirale” pentru ei. Acestia s-au izolat din ce in cei mai mult, ajungand sa “predice” prin acelasi limbaj statut si anacronic, dar cu inca ceva atractie pentru unii sau altii. Au aparut altii mai tineri, mult mai entuziasti, dar care nu au rezistenta, retragandu-se imediat dupa ce termina o facultate sau intra in painea vietii, cu serviciu, familie, obligatii… Evident ca e si cazul multor trupe care, in nebunia lor, au crezut ca pot muta muntii… Unora le-a iesit, punctual (vezi Negru cu al lui brand Negura Bunget), altora norocul nu le-a suras, drept dovada se mai chinuie si astazi (dand vina pe nesansa sau ignoranta noastra)… iar altele au disparut. Am ajuns unde suntem pentru ca am cules ce am semanat. Se pare ca in ultimii 2-3 ani cei mai tineri dintre noi au reusit sa incropeasca un spirit fain, ignorand sistemul defect pe care a fost creata aceasta scena odinioara.

Astfel, vad gasti sau grupuri de prieteni care merg constant la unele evenimente, persoane care sunt interesate de aparitii de albume, de editii limitate de merchandise, compun muzica si infiinteaza trupe, evenimente, chefuri, care sunt deschisi la nou si la stiluri de nisa… si, poate cel mai frumos lucru, chiar daca fac parte din alt film muzical, ii privesc pe ceilalti cu respect si admiratie ca, fiecare in felul lui, misca ceva in tara asta. Ca e Post-Rock, Pagan Metal, Nu-metal sau HardCore, experimental, Jazz sau Alternative, Post Black Metal sau Thrash Metal, Rock sau Trip-Hop, Electronic sau Shoegaze, nimeni nu e trv sau hipster.. sau poate ca or fi toti… asta nu mai conteaza, catalogarile si comparatiile tin de domeniul trecutului, de pe vremurile cand ne invatau unii mai in varsta ca tot ceea ce citeam, ascultam la radio sau vedeam la TV erau “in premiera, in exclusivitate”, special pentru anumiti promoteri care cica aveau harul de a-i face pe artisti sau pe casele de discuri sa plece urechea la tara noastra si la piata noastra muzicala. Nu avem astazi decat 1 sau 2 case de discuri underground (facea o treaba tare faina Marius Costache cu al lui online Asiluum dar a disparut, din pacate), nu avem decat 1-2 distribuitori de CD-uri si alte accesorii oficiale care se chinuie sa supravietuiasca (Titus mai insereaza cate o gluma carnivora ca sa para mai picanta viata vegetariana iar Alex isi umple pana-n tavan depozitul cu tricouri in speranta ca va veni si ziua aia mare…). Insa suntem mandri din cale afara si plini de noi cand vine vorba de a fi “adevarat”, de a ne da cu parerea despre altul, eventual in a-l cataloga… Asta e trist… Pe de alta parte, am vazut la DBE dar si la alte evenimente acel comportament decent, politicos, care imi place si imi da senzatia ca se va putea schimba ceva si la noi. Cu siguranta ca nu in urmatorii ani dar, in timp, vom fi mai toleranti si mai putin indiferenti daca ne pasa de emotia numita muzica. Chiar ar fi frumos sa se miste ceva in directia asta. Toate granitele si barierele din trecut au disparut acum!

Tehnologia si-a spus cuvantul, accesul la informatie este mult mai facil, ajungandu-se la o alta capcana: exodul de informatii a miscat totul inspre preaplin, de la un vid absolut in trecut. E ca si in perioada comunista: magazinele erau goale si-mi curgeau balele la putinele filme americanesti sau occidentale unde vedeam rafturile magazinelor pline cu tot felul de mutzunachi atragatori, cum ar fi guma de mestecat, cutii aratoase cu bomboane sau tigari adevarate… nu mai spunde whiskey, rom, bere la cutie, cola sau chipsuri… blugi sau adidas originali (adidasi naic, heh)… acum rafturile sunt pline si parca esti satul de ceea ce ai… ma rog, extrapolarea poate fi facuta la multe altele… doar cand deschidem televizorul: avem zeci sau sute de programe si cu greu gasesti ceva care sa-ti capteze interesul, macar pentru 1-2 ore. Revenind la muzica, exista acum zeci de parghii online prin care poti afla de trupe noi, albume noi, concerte sau turnee interesante… doar ca timpul si comoditatea par a fi inamici colosali. De asta cred ca o platforma care sa extraga ce e interesant de peste tot, sa promoveze prin materiale personalizate tot ceea ce merita a fi impartasit celor interesati ne-ar scoate din aceasta stare de lancezeala continua, care ne lasa sa ne autoflagelam printr-o superficialitate crasa, o cale suficienta de a trai, de a respira viata… in loc sa privim inainte si sa ne bucuram de prezent, sufocam momentul cu emotii traite din trecut si doar despre el. Am auzit pe foarte multi spunand: “nu mai e nimic cum a fost pe vremea mea”… cu asemenea abordari defetiste, pana si cei mai tineri devin demotivati in a mai face ceva… si uite asa, o cauza frumoasa devine o istorie, in loc ca ea sa continue, sa infloreasca, sa creasca, chiar multidimensional. Exista idei nebune in fiecare din noi, ne-am dori sa facem mai mult, doar ca tot timpul asteptam sa faca celalalt pasul… aici ma duc cu gandul la politica, unde o gasca de mafioti ne reprezinta fara ca niciunul din noi sa ne simtim reprezentati. Inapoi la muzica… exista si impatimiti, cei care traiesc cumva izolati, in “caste”, care se documenteaza, stiu la timp tot ceea ce urmeaza sa se intample in Europa sau chiar mai departe… aceste persoane pot fi zarite des la festivalurile consacrate de nisa de afara, dar si la concerte unicat cu trupe misterioase. Sunt convins ca unele si-ar dori sa vina si la noi, doar ca nu au avut prilejul. Cred ca se poate face mai mult si exista si calea… trebuie doar gasit momentul, heh… alinierea asta, dom’le! Las’ ca se rezolva peste cateva zile, chiar daca va dura doar 5 minute: http://news-hound.net/january-4th-2014-planetary-alignment-decreases-gra... Am inceput aceasta scriere cu referinta la recenzii. Vad ca iar m-am lungit fara rost.

Daca mai demult foloseam generic si playlist-ul, pentru a se afla ce albume au aparut in ultima vreme, realizez acum ca a disparut si asta. Imi este mai usor sa povestesc aici de ce trupe interesante au mai aparut sau ce albume cu mot merita a fi ascultate. Evident, este doar o parere, care nu trebuie luata ca litera de lege. Asadar, ce mi-a ramas pe retina in ultima vreme? Pai, sa o iau pe rand si haotic: cei de la FAREWELL POETRY au lansat o bijuterie experimentala spectaculoasa, OISEAUX TEMPETE… http://www.youtube.com/watch?v=hJL6S-uLp-A De fapt, ascultand acest album, era cat pe ce sa anunt o noua editie DBE (iar ma luase valul si ma cotropea inertia), cu un line up pe cat de ciudat pe atat de incitant (pentru mine, cel putin, asa parea): Oiseaux Tempete, Farewell Poetry, Ulver, Current 93, Sivert Hoyem (ex-Madrugada), Borknagar, Virus, Wardruna, EF, Oranssi Pazuzu, Code si YONL… plus 1-2 trupe de peste ocean. Apoi mi-am dat seama ca e mai bine sa las lucrurile la voia intamplarii si ca poate altcineva ii va aduce. Culmea e ca aproape toate trupele pareau interesate, ramanea doar sa anunt primul weekend din luna august, la RYMA, si asa aparea si numarul 6. Insa parea deja “prea” proxim, prea usor de asezat, lasand la o parte componenta financiara, care stiti ca nu a contat niciodata. Plus faptul ca DBE trebuie sa se reidentifice, sa se reinventeze. Decat lucruri frumoase faptuite prin compromisuri, mai degraba fara. Plus faptul ca DBE si-a indeplinit misiunea, si-a atins maximul… continuand in aceeasi directie devenea un simplu festival, interesant (sau nu) doar prin line-up. Cam acelasi lucru s-a intamplat si cu KRUNA (the music bible…), un concept tare drag mie, care, in 7 editii, a fost gazda unor trupe cu adevarat frumoase, atat ca muzica si concept, cat si ca oamenii din spatele titulaturilor. Poate ca cineva va parea interesat de oricare din trupele pe care eu am intentioant sa le aliniez la DBE si astfel o sa le vedem in Romania. Daca nu, eu cu siguranta ma voi duce dupa ei prin Europa. O alta surpriza placuta a fost albumul ce poarta denumirea de SPIRITUAL FRONT dar, de fapt, este un experiment de o savoare aparte, marca Stefano Puri, cu insertii vocale pe alocuri de ale lui Simone. Am incarcat acest album in urma cu vreo 2 luni, intr-un hotel pustiu, in jurul cotei de 2000 m altitudine, intr-o ambianta fenomenala… si da, albumul m-a fascinat in adevaratul sens al cuvantului. Uitati aici cum a sunat si un concert in aceasta forma: http://www.youtube.com/watch?v=xq3MaMnJkFM YEAR OF NO LIGHT au revenit cu un album ce, desi nu aduce nimic nou, dezvolta o intensitate si energie unica. Imi plac la nebunie acesti francezi care reusesc, album dupa album, sa implementeze aproape original, insertii Metal cu altele atmosferice, psyhedelice, chiar Krautrock, experimentale. Un album deosebit, de-a dreptul: http://www.youtube.com/watch?v=mvrXaUzviZY EF au scos si ei un album destul de antrenant, poate usor prea Indie pe alocuri, dar placut urechii Post- Rock.. chiar mi-ar placea sa-i vad live: http://www.youtube.com/watch?v=PhPv5PTgydc ALCEST vor lansa curand un nou album, non Metalic, cu multe influente Slowdive. Partea buna este ca albumul are melodie si cursivitate, partea mai putin buna este ca acest sunet era cumva previzibil. Ma asteptam la mult mai multa diversitate stilistica. Este clar ca a iesit complet din emisfera Dark si acest lucru s-ar putea sa-l ajute pe Neige la greu, propulsandu-l in topurile mainstream. Mie mi-a placut o singura piesa mai mult, restul osciland discret intre Shoegaze si Post-Punk, cu o amprenta melancolica adresata intr-o varianta comerciala: http://www.youtube.com/watch?v=ADIEAW65H5o Anton Belov si-a incercat norocul cu un alt album asteptat de fani, care se intoarce cumva la vremurile cand Doom Death Metal-ul cu accent Funeral din primele realizari sufoca o aura atmosferica unica, lasata sa erupa in alte 2 albume superbe. Cu noile piese KAUAN m-a confuzat si nu cred ca “Pirut” este un album ce poate fi trecut la capodopera, din contra. Poate insa voi ganditi altfel si, cu accent pe partea a doua a pieselor, veti descoperi acea emotie cu care ne-a tot invatat tanarul talentat muzician: http://www.youtube.com/watch?v=B7uN6tGv0PU WALDGEFLUSTER este un proiect solo ce incearca sa ne prezinte un Black Metal melancholic, ceva in genul vechiului EMPYRIUM. Nu ma omor dupa acest album dar nici nu m-a deranjat auditia lui. Recunosc, o singura data: http://soundcloud.com/waldgefluester/der-nebel-edit NEBELUNG este insa un exemplu reusit, Dark Folk-ul prezentat de trio-ul german mi-a creat o stare foarte relaxanta, ascultand albumul de multe ori pana acum, fiind cumva una din revelatiile mele pentru acest sfarsit de an: http://nebelung.bandcamp.com/ Doom, Sludge, psychedelic, cu arome shamanice, noul UZALA m-a dat pe spate! Este un album al naibii de bine structurat: http://www.youtube.com/watch?v=F_WWUsBw1Os WOLVESERPENT i-am tot asteptat cu noul album, suna spectaculos dar cred ca doar o auditie live m-ar face sa inteleg intregul concept avant drone-funeral doom cu un fundal Glacial Black Metal… ma rog, greu de descris acest sunet dar usor de recunoscut: http://www.youtube.com/watch?v=Apc0bgSuA6o BIRDS OF PASSAGE, proiectul Aliciei Merz, cea care a realizat pana acum proiecte spectaculoase, cea pe care am vrut sa o aduc sa cante live cu Dale Cooper Quartet la DBE (intre timp nascuse), va lansa un nou album curand.

Nu va pot spune decat ca este o piesa de colectie ambientala de toata frumusetea, unde vocea feminina netezeste totul intr-o forma fragila, dar complet dreamy: http://soundcloud.com/denovali/birds-of-passage-yesterdays Tot de la Denovali putem retine CARLOS CIPA & SOPHIA JANI, un proiect axat pe minimalism si improvizatie, pe care, de asemenea, mi-ar placea sa-l vad live, dar indoor: http://soundcloud.com/denovali/sets/carlos-cipa-sophia-jani-relive Sample-urile cu multe amprente Electronic ale proiectului ORIGAMIBIRO mi-a captat interesul, insa nu sunt pregatit sa-i ascult prea mult in casti… Am inteles ca live sunt halucinanti, poate voi pune o geana pe ei candva. Pana atunci, ii pun pe lista de asteptare si cine stie, poate ii voi vedea in deschidere la SIGUR ROS, pe undeva: http://soundcloud.com/denovali/origamibiro-quad-time-and-the Tot din zona experimental-obscura amintesc acum si de TALVIHORROS, un concept abstract, insa captivant dupa mai multe auditii. Cred ca, incetul cu incetul, plonjez total spre astfel de sonoritati. Doar fazele astea prea electronice ma tin inca cumva pe linia de plutire: http://soundcloud.com/denovali/talvihorros-the-secrets-of-the Din parte de Post-Rock mi-a placut destul de mult noul album al celor de la ENDING SATTELITES, cumva pentru fani KWOON dar nu numai. Unii ii aseamana si cu EXPLOSIONS IN THE SKY, tinerii muzicieni sunt insa orientati pe un stil pe cat de curat, pe atat de simplu: http://www.youtube.com/watch?v=QXPPjCGbJTE De la Indie cica primim ceva nou in anul ce vine, ceva Post Metal foarte antrenant… Hmmm, nu mi s-a parut deloc asa: http://www.youtube.com/watch?v=mduVZett9UQ Incerc sa vad partea buna din noul album KAMPFAR, dar, in afara de acea nota Heathen Epic Metal, nu cred ca Dolk a mai inventat ceva nou in ultimii 20 de ani. Nu suna deloc rau insa nici nu am avut rabdarea sa reascult albumul. Pentru clasici in viata s-ar putea sa fie o alegere de suflet: http://www.youtube.com/watch?v=V4P5ha2tZRM Tot de la Indie Recordings am primit si noul ISKALD, o trupa destul de misterioasa in trecut si cam lenesa in albume. Dupa o pauza demai bine de 2 ani, cei 4 norvegieni se intorc cu cel mai epic album din istoria lor, care mi-a placut. Surprinzator! Cred ca mi-a redat acea atmosfera arctica pe care, in urma cu multi ani, o faceau cu mult talent o gramada de trupe BM norvegiene: http://www.youtube.com/watch?v=ixxRU33-FuU O alta bijuterie nordica, de data aceasta din Finlanda, mi-a captat mult interesul. Kimi este recunoscut din activitati Metal consacrate, cum ar fi cu The Reverend Bizzare sau Lord Vicar. Aici isi incearca si alter-ego-ul printr-un Dark Folk super placut (mai are un proiect fain, ORNE), mai ales ca pe alocuri apare ca voce si Mat/Hexvessel: http://www.youtube.com/watch?v=ziW8nTWLU8k Si daca tot am amintit de Mat, a lansat debutul cu celalalt proiect al lui, BEASTMILK. Cica ar fi un fel de Apocalyptic Post Folk, ca ar fi un altfel de Post Punk, nu suna deloc rau, dar nici nu mi se pare a inova in vreun fel: http://www.youtube.com/watch?v=PwQIlW14aRc Mult mai aproape de suflet, cu amprente Post Punk dar si Shoegaze, undeva intre SLOWDIVE si LYCIA mi se pare celalt proiect al membrilor LANTLOS, LOW CITY RAIN. Chiar suna foarte fresh acest debut: http://www.youtube.com/watch?v=NcAPwYirAEE De la Prophecy a aparut FALKENBACH si recunosc ca il asteptam cu mare nerabdare. M-a plictisit auditia noului album: http://www.youtube.com/watch?v=12tP76RYtpc Nici noul proiect Duncan Evans nu m-a fascinat deloc, desi vocea e placuta.

Este o muzica simpla, deloc originala, dar care poate place cuiva, nu stiu: http://www.youtube.com/watch?v=b3mqdwpozZc THE VISION BLEAK au revenit cu un album mult asteptat, probabil ca fanii acestui stil au fost foarte incantati de noul album. Mie mi s-a parut usor neinspirat, insa bine conceput: http://www.youtube.com/watch?v=lXVPxxlF4fs Din cele 2 piese ambientale NEGURA BUNGET nu am inteles mare lucru, mai degraba piese pe post de intro si outro… sa vedem cum va suna albumul, mai ales in ultima varianta de componenta: http://www.youtube.com/watch?v=k24cjtwmn1Q&feature=c4-overview-vl&list=P... WOODS OF DESOLATION revin in forta, cu acelasi stil Depressive Black Metal, care suna placut, dar oarecum plat. Nu-mi plac trupele care vin cu ceva fain si apoi se plafoneaza: http://www.youtube.com/watch?v=q7E2ykNATUg Un alt album care se potriveste cumva cu vremea de afara (adica de toamna, ca zapada nu e pe la mine deloc) este debutul asta interesant, ce se inspira din AGALLOCH, NEST, OCTOBER FALLS sau chiar EMPYRIUM. Desi deloc original, mi-a placut mult auditia lui, mai ales ca este un proiect solo si este un debut. Voi urmari cu atentie evolutia ALOR: https://alorofficial.bandcamp.com/album/haerfest ROSSETA mi-au placut de data asta, sincer: http://www.youtube.com/watch?v=6kSOm7y-UfE COLDUN par sa surprinda cumva placut cu un album ce se adreaseaza fanilor Pagan/Viking Folk Metal, ceva in genul Vintersorg. Vocea mi s-a parut punctul forte, in rest cam comun: http://www.youtube.com/watch?v=CJAlThl4GJs Cu influente tot Pagan, pe alocuri, dar, in rest Black Metal modern si atmosferic este si ERED WETHRIN: http://www.youtube.com/watch?v=IoLkKAaaBwk Cu influente din CALADAN BROOD sau SUMMONING, EMYN MUIL vin cu un album cochet, placut auditiei, asa, de consumat timpul intr-un mod confortabil: http://www.youtube.com/watch?v=b8NYv4BoyV0 Ceva si cu Black Metal, dar si cu Doom, cu atingeri Shoegaze dar si ritmuri Post-Punk, noul album AN AUTUMN FOR CRIPPLED CHILDREN mi-a dezvaluit o aura experimentala draguta, mai ales ca totul suna foarte antrenant. Un ALCEST cu voce agresiva, mai putin melancholic, poate cu o aroma Depressive inspirat folosita. Merita de ascultat in tihna cele 45 de minute: http://www.youtube.com/watch?v=gM-aXFuR9P8 CODE au venit cu un album asteptat de toata lumea si mie chiar mi-a placut mult.

Se vede ca Aort a gasit inlocuitorul perfect pentru Mat si chiar m-a surprins ce inflexiuni variate are vocea noului vocalist. Albumul continua nota avangardista, poate prea Metal pe alocuri (a se citi Heavy Metal), dar in rest Black Metal elaborat. Nu degeaba vroiam sa-i aduc la DBE, heh. Era sa-i uit tocmai pe maestrii PELICAN, care stiu sa cante Post Metal-ul intr-o forma spectaculoasa iar noul albumul suna extraordinar: http://www.youtube.com/watch?v=Nat50FJBHVM GARGLE & BOSQUES de mi MENTE este un nume de care aud prima data si inteleg ca este o colaborare intre un pianist si o trupa japoneza. Interesanta abordarea intre Classical si Ambiental, cu arome postbelice: http://www.youtube.com/watch?v=ldhIXafb0xM CRONIAN vin si ei cu un album nou, care nu depaseste cu nimic precedentele realizari, chiar daca vorbim de o colaborare intre muzicieni talentati ce reprezinta trupe consacrate, VINTERSORG sau BORKNAGAR. Mi se pare un copy-paste al albumelor mai vechi, nimic altceva: http://www.youtube.com/watch?v=RJjUoO5nDkQ IHSAHN a venit si el cu un album nou, foarte elaborat si plin de faze prog, pe un schelet Black Metal cum ne-a tot obisnuit norvegianul. Pentru mine a fost o auditie plictisitoare, un album ce nu are absolut nimic nou, doar coperta si titlurile pieselor: http://www.youtube.com/watch?v=XO0-WtX0_aU Poate cel mai avangardist si inovativ album al anului, din toate punctele de vedere, este proiectul lui Tobby Driver, cunoscut dintr-o gramada de colaborari, SECRET CHIEFS 3 fiind exemplul ce-mi vine acum in minte. O reala provocare auditia acestui album: http://www.youtube.com/watch?v=xFmM4D7jbv8 Cred ca e timpul sa ma opresc. Am amintit cateva albume care mi-au retinut cumva atentia in ultima vreme, probabil ca am omis multe aparitii, unele chiar interesante, altele poate chiar nu le-am primit sau poate nu am aflat de ele. Stiu ca urmeaza aparitii interesante, dar chiar m-am plictisit sa scriu. Sunt convins si voi de citit… probabil doar unii din cei cu care am inceput acest Editorial... restul sunt la sunet de clopotei sau la o bere cu toti camarazii. Misto vremuri cumva, de vacanta, de concediu, de betie, povestiri, odihna… si ce-o mai fi, heh. Insa zilele astea, printre toate traditiile astea ale noastre, cum ar fi masacrul de brazi si taierea de porci crestinizati (ca cica e nasterea lui Iisus si aducem ofrande… totusi, care nastere si cand anume, daca tot admitem ca s-a intamplat?), alaturi de batutul in nestire de covoare, curatenie si mancare la greu, am reusit sa gasesc si eu ceva materiale despre care nu am scris deloc pana acum. Cum zapada nu a venit (oare nu am fost cuminti?), si nici cu Mosu’ nu mi-e clar daca exista sau nu este (tocmai au desfiintat oficiul postal unde aveam si eu o casuta postala si e o nebuloasa mare pe acolo, asa ca habar n-am daca a scris cineva sau nu), bag si eu in priza instalatiile de Sarbatori si ma bucur in tihna ca am putut saluta solstitiul de iarna in mijlocul naturii, la munte, plin cu zapada, acum cateva zile... asta mi se pare adevarata traditie. Restul, obiceiuri… Ah da, mai am putin si trebuie sa-l iau pe Stefan si sa mergem pe la putinele rude ce mai sunt in viata, dar care asteapta cu sufletul la gura sa fie colindate de catre nepotul lor. O vom face si anul acesta, cum sa nu, ca doar obiceiul trebuie respectat.

Ca asa se cade si e frumos! Cu un pahar de orice in fata si cu gatul stramb, cu ochii atintiti la hornul (imaginar sau real) de deasupra tavanului, sa vedem daca vine Mosul. Oricum vom adormi si nu il vom vedea, chiar de se va face dimineata, stand la panda. Stie el cand sa apara, doar de asta e Mos. Toate frumoase si luminoase acum, ca de a fi Dark avem timp berila tot anul! V-am pupat si sa ne revedem cu bine in anul ce vine, cu siguranta la KruNatura: https://www.facebook.com/groups/krunatura/ Doru 24 decembrie