KruNatura

30 Mai 2014
31 Mai 2014

Cronica

KruNatura… in cautarea luminii, prin intunecaciune!


Ma duc la piata sa-mi cumpar rosii, dar din diferite motive, unele chiar independente de mine, ma intorc cu ceapa, dar cu una foarte buna si gustoasa. Eu insa continui sa ignor ceapa pe care o am deja si sunt trist ca nu am reusit sa-mi iau rosii… Si asa reusesc continuu sa nu ma bucur de ceea ce am, tot timpul poftind doar la ceea ce as fi vrut sa am si nemultumit de ceea ce mi s-a oferit.

Asa e si cu Natura… sau cu KruNatura. Am plecat pe ideea ca va fi cald, frumos, luminos.

Ca si afisul facut de Costin, probabil ca singura pictura “light” din istoria lui artistica… in realitate, am avut ploaie serioasa in prima seara, ceata si 4 grade a doua zi pe Rarau… iar seara, la cantari, cam racoare… daca 10-11 grade par a fi lipsite de ospetime pentru orice persoana doritoare de scos capul in natura.

Incercau unii sa ma consoleze cu vremea, ca pacat ca nu a fost foarte cald. Mda, e ca si cu rosiile si ceapa. Nu a fost cald, nu a fost luminos, nu a fost senin, nu a fost uscat. Dar probabil ca Natura a stiut sa le regleze pe toate. Si a reglat-o corect. Nu te pui cu Natura, nu incerci sa o schimbi, ci te straduiesti doar sa faci tu tot ceea ce tine de tine pentru a te integra in ceea ce ne ofera ea.

Nu e lasitate, nu e o complacere, nu e autosuficienta, e doar o recunoastere a pozitiei tale in raport cu Natura. Pe de alta parte, dupa atata cod rosu si galben anuntat in acea zona in weekendul cu pricina, chiar ma amageam, zambind, ca am primit ceea ce am meritat, ca am fost prea pacatos(i) si acu’ venise Mama Natura sa ne spele de cele necurate, heh. Si ne-a cam spalat, serios!

Acum nu stiu daca de pacate, dar in seara de vineri am simtit pe propria-mi piele ce inseamna sa fii murat, cel putin la picioare. In rest, in jurul focului, la povesti banale si relaxante, cu mustul in freza sau chiar mai mult (ca doar na, era frig), a fost chiar tare fain.

Mi-am amintit acum si de lautarii de la Hanu Ancutei care, cand au vazut ce grup mare coborase din autocar, au inceput sa bage cu dedicatii continuu, mai-mai sa vina Nasu Mare sa le lipeasca ceva pe frunte. Dar acolo chiar ne-am miscat repede, pentru a avea suficient timp si de vizitat vreo 2 manastiri.

Asadar, inceputul Iesirii In Natura a iesit dragut, doar ca ma mai speriau cei dragi mie de codurile alea de ploi si furtuna. Ca sa nu fie suficient, ma suna si padurarul de pe Izvorul Alb sa-mi spuna ca in noaptea ce va urma exista pericolul de inundatii majore, ca se va umfla paraul Izvorul Alb cu mult peste valorile permise, si sa am grija unde vor fi montate corturile celor prezenti la KruNatura.

 

Si pana la urma nu a fost chiar prapad, insa la 7-8 grade si stand in ploaie cateva ore bune in noapte, na, deloc spectaculos… mai bine spus, de la 10 pm si pana spre acele ore ale diminetii cand nu stii cat este exact, doar traind speranta ca mai e mult pana la zorii zilei. Dar privind retrospectiv acum, chiar fu fain.

A doua zi, pe varf munte, la 1500 m, cu 4 grade, vant puternic si ceata la greu, in drum spre acea stana ascunsa in pustietate, mdea, cam aspra vreme pentru oricine, totusi! Ce sa mai zic de B’ee, care venise in sandale fara sosete… Si Pietrele astea ale Doamnei, dom’le, n-au vrut deloc sa ne arate nimic din frumusetile lor, uoff! Si am stat prin aproapiere cca 3 ore, dar na, n-a fost sa fie, rusinoase ele si gata! Poate ca nu venise timpul si pentru asta, heh. Desi un traseu usor, mersul pe acele poteci a fost parca prea rapid pentru grupul de cele 70 de persoane, eu, cel putin, ramanand in urma de cateva ori. Recunosc ca m-am si enervat de cateva ori, mai ales cand ghidul nostru ne tot aburea ca mai sunt cel mult 10 min de mers pana la stana. Doar ca pentru muntenii sau montaniarzii astia 10 min e doar o problema de nuanta semantica… Probabil ca daca pui ori 3, ajungi mai aproape de realitate. Vai dar ce frig era la stana! Mai ales pentru cei ce nu au incaput in cusmelia aia, oricum mica tare! Dar asa e cand cauti sa vezi cum traiesc unii in mod rustic, hah!

Seara, cand am inceput cantarile, Natura a fost generoasa cu noi, in sensul ca s-a oprit ploaia. Dar a trebuit sa decalam cu o ora concertele, sa fim siguri ca s-a terminat cu toti stropii. Clar ca “incantatiile” celor prezenti au sensibilizat pe cineva acolo sus… sau jos… sau dincolo. Cam frig insa pentru artistii care au avut ceva treaba cu degetele jucause pe corzile instrumentelor, insa am avut lumanari prin apropiere, deci am scos-o cumva, intr-un fel.


Au fost vreo 5 ore de cantari frumoase, fiecare interesanta pentru fiecare. Unora le-au placut unele, altora altele. Poate ca daca Kim nu ar fi cantat atat de tarziu, sigur ca ar fi dat mai mult din el, macar sa fi bagat un bis, ca si-asa era ultimul si cam toti cei ramasi pe metereze s-au apropiat la juma de metru de scena improvizata. Dar au cantat intens si serios iar cei prezenti chiar i-au asteptat nerabdatori!

Poate ca si vocea lui Kimi nu ar fi dat nici cel mai mic rateu daca am fi avut 4-5 grade in plus... Ma refer la gradele temperaturii de afara, in primul rand. Dar a cantat cu o determinare totala…

 

Mi-am dat seama mult prea tarziu ca si la Aslak sunetul kantele-lui a fost preluat cam strident pentru cei ce stateau in primele randuri. Dar a aratat in acea casuta atat de impozant, ca un viking total… si da, a cantat cu toata inima la instrumentul confectionat de propriile lui maini.


Chiar si nesmitirea tipului de la sunet i-a facut pe multi din cei prezenti sa zambeasca (in final) cand i-a sunat telefonul in timpul cantarii lui B’ee. Probabil ca la nunti asta se permite si na, o fi considerat si el ca se poate chiar daca nu-i nunta, ca oricum sunt convins ca nu prea a inteles cu ce se mananca KruNatura asta. Dar totusi, sa vorbesti asa, tare, fara jena, cand stai pe scena? Pfff, mdea, e si vina mea, ca nu mi-a trecut prin cap ca nu stia asta, heh. Sau poate ca a vazut ca unii din cei prezenti nu au fost deloc interesati de cantari, deseori vorbind sau razand destul de zgomotos, bucurosi doar ca se pot bucura in tihna de un foc de tabara? Si atunci si-o fi zis hai ca merge si asa? Habar n-am, dar gata, a trecut. Oricum, cantarea lui B’ee a fost magistrala, plina de emotie si de un vibe flower-power unic!

Iar Costin arata pe alocuri ca o stafie, caci nu se simtea deloc bine cand “a urcat” pe scena… insa m-a surpins super placut de noua orientare a proiectului lui, mai ales ca anumite pasaje te aruncau intr-o transa ciudata… e clar ca pe acolo circulau ceva energii.

Asadar, KruNatura a fost dominata de o nota Dark… nu stiu daca doar din partea naturii, dar a fost o provocare peste care am trecut cu bine, cumva. Chit ca-s rupt in paispe acum, plin de febra musculara, obosit pana la epuizare si cu o raceala care ma cam incearca, se pare. Dar pentru mine a fost o noua experienta, pe care mi-o doream mult, mai ales ca ma plictisisem sa fiu doar un “organizator” de evenimente. Acum am avut o Iesire In Natura care, pana la urma, s-a derulat. Fain ar fi ca si amintirile acestei experiente sa devina, in timp, placute, pentru ca toti cei prezenti acolo au facut eforturi de toate felurile doar sa nu rateze ceea ce s-a intamplat in ultimul weekend din luna mai. Am intrat in vara calendaristica si cu un simbol pe care am incercat sa-l facem sa arda, dar se pare ca ruga oamenilor (ca asta simboliza acea mic suport construit din lemn) nu a dus spre o purificare totala… inca… la fel cum si Pietrele Doamnei trebuie sa se arate candva, si intr-un mod organizat, cum mi-as fi dorit sa se intample la KruNatura.

Dar cum rosia nu-i ca ceapa, dar nici ceapa ca si rosia, atunci parchez si aceasta intalnire in cutia cu amintiri unice, simtindu-ma acum complet liber, impacat, linistit si neancorat in nici o alta promisiune concertistica, nestiind daca va mai exista vreodata o alta reunire DonisArt. Stiu insa ca multe zambete ale celor prezenti ma vor tine treaz mult timp si pe aceasta cale le multumesc tuturor celor prezenti pentru sustinere. Respect!

1 iunie 2014

Info

Krunatura
30 Mai, 2014 - 07:00
31 Mai, 2014 - 07:00
Campulung Moldovenesc, Izvorul Alb
Donis Art
100 ron