Kogaionon_header_small

ELITE DARK METAL EVENING
Agalloch + Alcest (20 martie Brasov, 21 martie Bucuresti - 2010)

Ma bucur sa vad ca lumea a scris si inca mai scrie despre Elite Dark Metal Evening… unii intr-o maniera subiectiva, altii mai putin... parerile sunt de toate felurile, de la superlative si pana la critici acide... unii au vazut pentru prima data trupele, altii le-au ascultat in premiera... unii au venit sa vada daca sunetul trupelor live este identic cu cel de pe albume, altii sa numere greselile muzicienilor... unii sa se bucure de atmosfera creata, altii sa stea de vorba atat cu prietenii cat si cu trupele... unii au venit pentru AGALLOCH si au plecat fascinati de ALCEST, altii au venit sa vada cu ce se mananca acest nou val de Shoegaze Metal si au plecat cu impresia ca astfel de sonoritati sunt bune de ascultat doar acasa, sau ca trupele nu presteaza la fel live si de aici posibile urme de dezamagire... astfel ca, in cele din urma, pot spune ca ELITE DARK METAL EVENING a adunat, in doua seri, peste 1000 de participanti! Mare lucru pentru vremurile astea... si pentru 2 trupe ce numai mainstream nu se pot cataloga a fi! Iar interesul acestei Seri Speciale formate din 2 parti a fost incredibil de mare, daca ma uit acum sa vad cate postari pe youtube exista dar si ce numar mare de vizualizari!

Hai sa va povestesc cateva detalii care imi permit sa cred ca v-ar capta interesul. Ambele trupe si-au dorit foarte mult sa cante in Romania, sa urce pe scena impreuna si sa salute publicul in cel mai sincer si prietenesc mod! Lucru ce s-a si intamplat la final! Ambele trupe au avut mari emotii pentru aceasta Seara Speciala, fiecare avand propriile motive intemeiate: trupetii din AGALLOCH nu au mai cantat de peste 6 luni si nici nu au avut cum sa repete impreuna in acest interval de timp, deoarece fiecare din cei patru sta in orase deloc apropiate unul de altul... Mai mult, americanii nu se lauda cu prea multe concerte pe an, AGALLOCH fiind considerata o trupa de studio! Iar apasarea de a canta in Prima Parte intr-o sala de teatru in fata unui public atipic a fost vizibila de cand m-am intalnit cu ei in Romania. ALCEST urma sa urce pe scena pentru prima data in istorie iar onoarea de a canta impreuna cu AGALLOCH l-a facut pe NEIGE sa fie deloc vorbaret, ca sa nu zic stresat! 

Si totusi, la Brasov, AGALLOCH au prestat un concert impecabil! De la intro-ul lung de cca 15 minute, urmat de acel ritual “tamaduitor” si pana la “The Lodge (dismantled)”, piesa unde chitaristii s-au aruncat pe scena din Reduta in cel mai teatralic mod... totul a sunat perfect! In ciuda faptului ca videoproiectiile americanilor nu au putut fi folosite, decorul de fundal a rezonat perfect cu ceea ce au vrut sa exprime AGALLOCH! Cele cca 2 ore de Dark Metal vor ramane amintiri superbe atat pentru public, cat si pentru organizatori si trupa.. incluziv pentru ALCEST, care a stat in primul rand al salii de teatru ! Nu stiu cum as putea sa va explic ce presiune si vuiet se simtea in spatele meu, eu stand in primul rand, cand, la “Not Unlike The Waves”, publicul s-a ridicat de pe scaunele confortabile si a inceput sa mosheasca in cel mai “Metalic” mod! Nu mare mi-ar fi fost mirarea sa vad ceva scaune zburand pe acolo... evident, deloc confortabila ideea pentru mine dar mai bine ca nu s-a intamplat nimic in acest sens... “Bloodbirds” a fost pentru mine piesa ce a reusit sa ma rupa complet de ceea ce se intampla in acea seara, solisticile de chitara conturandu-mi o levitatie nemaintalnita la un concert Metal! S-a strigat pentru bis, dar trupa nu a mai revenit pe scena... era timp pentru asa ceva a doua zi! Multumesc, AGALLOCH, ati fost bestiali!

Dupa concert, americanii au fost asaltati de audienta, cu care a stat de vorba ore bune, inclusiv in Musik Cafe... din pacate pentru ei dar si pentru noi, a trebuit sa finalizam totul undeva imediat dupa miezul noptii, caci a doua zi era la fel de importanta!

La Bucuresti, la ora anuntata Costin a apasat butonul play pentru prima auditie a noului album NIGHTPRAY... a fost ceva confuzie in randul publicului, mai ales cei care nu au citit comunicatele specifice, poate ca a fost si vina noastra ca nu ne-am gandit sa afisam explicit pe monitoare ca se asculta “Dreamocracy”, dar, chiar si asa, am vazut multa lume care parea interesata de aceste sonoritati! Mai ales ca albumul a insemnat 40 de minute, ultimele piese fiind mai dinamice si, implicit, placute unei auditii  superficiale! La 19.15, ALCEST a urcat pe scena... si a rupt! De departe, a fost revelatia serii! Cele 60 de minute interpretate de cei patru francezi nu vor putea fi uitate prea usor! Cu un The Silver Church mustind de lume, cu doua candelabre solicitate de ALCEST si lumina albastra la greu, invaluit intr-un fum controlat de bassistul Fursy, conceptul misterios ALCEST si-a aratat identitatea! Si a fost angelic, visator, melancolic... dar si energic, mai ales pe pasajele unde vocea growl a lui Neige a explodat! Combinatia de piese de pe cele 2 albume a fost foarte inspirata iar publicul a fost nesperat de receptiv chiar de la prima piesa! Desi s-a solicitat bis indelung, Neige mi-a spus in backstage ca asta a fost totul! Am vazut pe fata lui atat incordare cat si satisfactie, primul lui pas sub lumina reflectoarelor sub bannerul ALCEST fiind un succes incontestabil! 

AGALLOCH nu au avut parte de acelasi sunet perfect pe primele 2 piese, deoarece problemele tehnice au aparut si muzicienii nu isi auzeau instrumentele in monitoare... De aici si putina iritare, prea multa nervozitate si cateva rateuri in executie, inevitabile live dar nedorite de nimeni! In ciuda acestor mici nesincronizari aparute doar pe primele piese, americanii au sustinut un concert  mult mai lung decat agreasem initial, au avut un bis exploziv, cu un nou “The Lodge” mult mai teatral dar si trait de americani pe scena, finalizat prin aruncarea corzilor si a penelor de chitara, inclusiv betele bateriei lui Aesop in public! Comunicarea cu publicul a fost dementiala, cei din primele randuri savurand la maximum cele cca 10 minute de nebunie zgomotoasa... mai trist pentru cei din spate care nu prea au vazut mare lucru si probabil ca nici nu au apucat sa priceapa mare lucru, mai ales cand trupetii erau  la orizontala pe scena, “omorandu-si” instrumentele! Dar pentru alte concerte similare viitoare am gasit si solutia, deci vom putea sa proiectam pe ecrane tot ceea ce se intampla pe scena!  

Trupa si-a terminat recitalul, a plecat in uralele fanilor, o mare parte din public a plecat spre garderoba si spre iesire, sunetistul nostru a pus muzica pe fundal... si totusi, in fata scenei continua sa fie o mare masa de fani care refuza sa plece, strigand si aclamand: AGALLOCH, AGALLOCH! Am purtat o discutie scurta cu John si de data aceasta am agreat instantaneu pentru inca o piesa (la Brasov nici nu a vrut sa auda de un alt bis), astfel ca cei patru au revenit pe scena, de data aceasta impreuna cu ALCEST, multumindu-le tuturor pentru aceasta frumoasa Seara Speciala! S-a vazut deodata cum publicul de la iesire s-a intors in sala, toata lumea fiind placut surprinsa de determinarea artistilor, de prietenia si satisfactia unei seri fenomenale! Au mai cantat “Of Stone, Wind and Pillor”, piesa ce a inchis recitalul trupelor din data de 21 martie... A urmat sesiunea de autografe, fotografii, discutii (putin rigida in organizare la inceput deoarece se facusera randuri de oameni ce doreau sa vorbeasca cu muzicienii), apoi dialoguri libere in intreaga sala, Seara Speciala luand sfarsit undeva dupa miezul noptii! 

Pentru trupe, calatoria in Romania a fost o experienta unica! Pentru fanii ce au venit de afara, de asemenea... pentru cea mai mare parte a publicului autohton, a fost o Seara Speciala unde s-a vazut ca spiritul underground, neconditionat si liber continua sa triumfe! Pentru cei ce nu au putut fi convinsi acum, dar au participat la eveniment, toate multumirile mele si sper ca in Octombrie, la Labyrinthic Metal Evening, DonisArt sa se ridice si la nivelul asteptarilor lor! 

...underground will never die!